I

A

B

C

D

E

F

G

I

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

Z

 

  • i: (art.) i, li

  • idea: itea, ntenzione, pinzieri, pinzamentu, (idea fissa) canneḍḍa, (idea che frulla nella testa) macìnula

  • ideare: mmagginare, pinzare, cuncepire, ṭruare

  • identico: lustessu, paru, talecquale, sozzu, uquale, scuḍḍatu, pintu scuḍḍatu

  • idoneo: bbonu, atattu, degnu

  • idraulico: tubbista

  • idropico: ṭròbbicu

  • ieri: jeri (ieri), (iersera) jeri ssira, (ieri notte) jerri nnotte, (ieri pomeriggio) jeri vvespra, (ieri a mezzogiorno) jeri mmenźetìe, (ieri mattina) jerimmane, (altrieri) nusterzu (nustersu) l’auṭru ggiurnu

  • iettare: minare la jettatura, purtare spurchia

  • iettatore: aceḍḍu de lu maluriu

  • iettatura: jettatura, macarìa (mmacarìa), malocchiu

  • Ignazio: Gnazzi, Gnazziu

  • Ignorante: gnurante, ciucciu, ciucciarrone, cernia, capideozza, scausacani

  • ignoranza: gnorantità, ciucciaggine, fessagginità

  • ignorare: nu ssapire

  • ignoto: scanušciutu

  • ignudo: culinutu

  • il: lu, u

  • illegale: conṭru la legge, (detto di un’attività) de conṭrabbannu

  • illegittimo: conṭru la legge

  • illividire: nnirvicare, nḍivire

  • illividito: nḍïùtu, nnirvicatu

  • illogicità: cunṭraddizzione, conṭrusenzu

  • illogico: conṭrusenzu, scuncrusu, scuncrusiunatu, senza filatu

  • illudere: ngannare, pijare ppe ffessa

  • illuminare: lluminare, ddumare

  • illuminato: lluminatu, ddumatu

  • illusione: ncašciu, cannu, speranza, ngannu, pparenza

  • illuso: cu llu ncašciu, cu llu cannu

  • imbaccuccare: vedi infagottare

  • imballare: mballare, ncašciare, cunfezziunare

  • imbalsamare: mbarsamare

  • imbalsamato: mbarsamatu, (immobile) mpalatu, rìggitu

  • imbambolato: mpannatu, bbabbatu, bbabbu, llentamirenne, cardalana, inchimunnu, maccafave, pappafiche, papparicotta, mpaci, tinci, ttantuni, vacamefave

  • imbandierare: bbandierare, parare

  • imbandierato: bbandieratu, paratu

  • imbandire: ccunzare (ggiustare, priparare) taula, mintire an taula

  • imbarazzare: scurnare

  • imbarazzato: scurnusu, vergugnosu, cunfusu

  • imbarazzo: mpacciu, suggezzione, disaggiu, (viscerale) inchimentu de stòmmicu

  • imbarcare: mbarcare

  • imbarco: mbarcu

  • imbasciata: mbašciata

  • imbastardire: mbastardire, sburiare

  • imbastardito: mbastardutu, sburiatu

  • imbastire: nfiamare

  • imbastito: nfiamatu

  • imbastitura: nfiamatura

  • imbeccare: vedi imboccare

  • imbecille: ngai, maccarrune, maccafave, pappacola, pampasciune, paparascianni, cheli, scianni, šcemu, šcemunitu, ucchipertu

  • imbellettare: ṭruccare, (in modo vistoso o maldestro) pittarisciare, ncazzafittare, ncraunare

  • imbellettatura: cconzamentu, cconzatura, ṭruccu

  • imberbe: sbarbatiellu

  • imbestialire: mbestialire,  rraggiare, stizzare, ndignare, sdignare, ncazzare, ncagnare

  • imbestialito: mbestialutu,  rraggiatu, stizzatu, ndignatu, sdignatu, ncazzatu, ncagnatu

  • imbevere: mmuḍḍare, ṭrapanare, spunzare

  • imbevuto: mmuḍḍatu, ṭrapanatu, spunzatu

  • imbiancare: llinare, llattare, ncaucinare, pittare, tingire

  • imbiancato: llinatu, llattatu, ncaucinatu, pittatu, tintu

  • imbianchimento: llattata

  • imbianchino: mbianchinu, pittore

  • imbizzarrire: (detto del cavallo) ttaccare de manu (con costr. pron.)

  • imbizzarrito: ttaccatu de manu

  • imboccare: civare (cïàre), mmuccare, dare de manciare

  • imboccatura: (di una bottiglia) ùcculu, (ingresso)  ṭrasuta, ngressu, (di uno strumento a fiato) bucchinu

  • imboscare: ccucciare, scunnire, ncaruttare

  • imbottire: nchire, ncummarare

  • imbottita: buttita

  • imbottito: chinu, ncummaratu

  • imbottitura: inchimentu

  • imbozzacchire: vedi incatorzolare

  • imbozzacchito: vedi incatorzolato

  • imbrattare: mbrattare, llurdare, mmurdare, mmucare, mpiasṭrare, nguacchiare, ntartarire, ungire,  nsïàre

  • imbrattato: mbrattatu, lurdu, untu, mmucatu, nguacchiatu, nsïàtu, ntartarutu, taccatu, mùcitu, cciommu

  • imbratto: nguacchiu, untu, lurdu, lurdarìa, mmucarìa, mmucamentu, zzozzarìa

  • imbrecciare: nfricciare

  • imbrecciata: nfricciata

  • imbrecciato: nfricciatu

  • imbriacare: mbriacare, mbrillare, ncipiernare, ncilonare, mpapagnare

  • imbriacatura: mbriacata

  • imbriaco: mbriacu, arźillu, mbrillu

  • imbrigliare: mbrijare, nṭricare, mpicciare

  • imbrigliato: mbrijatu, nṭricatu

  • imbroccare: mmistire (mmèstere), nduvinare, ngarrare

  • imbroccato: mmistutu, nduvinatu, ngarratu

  • imbrogliare: (aggrovigliare)  mbrujare, nturtijare, ngarbujare, (fregare) mpapucchiare, futtire, mmacare, ṭruccare, mmafagnare, mprusare, nculacchiare, nculare, ngannare, nṭrapulare

  • imbroglio: (groviglio) mboju, ngarbuju, (raggiro) buscìa, dissunestà, fausu, fausità, ṭràpula, ṭràstula, mafagna, pianu, ṭrama, ṭruccu, ṭrabbucchettu, futtisteriu, bitone, marruffa, ṭràficu, mprosatura, nculatura, ṭruffa

  • imbroglione: mbrujone, busciardu, fausu, panzanaru, ṭrastulone, ṭrastularu, camurrista, pianista, tirapiani, laṭrone, ṭruffatore, malecarne, sartibbancu

  • imbronciarsi: mintire lu musu, pijare (con costr. pers. e il pron. neutro "la"), stare cu lli urri

  • imbronciato: cu llu musu, uffesu, ndignatu, scurrucciatu, cusṭrubbatu, rraggiatu, sdignatu

  • imbrunire: scurire, mbrunire

  • imbrunito: scurutu, mbrunutu

  • imbruttire: bbruttire, scontrafare, scunzare, sfurmare, sṭrafurmare, sṭravisare, sṭruppiare

  • imbruttito: bbruttutu, scontrafattu, scunzatu, sfurmatu, sṭrafurmatu, sṭravisatu, sṭruppiatu

  • imbuto: mmutu

  • Immacolata: Mmaculata

  • immagazzinare: mintire inṭra lu macaźźinu

  • immaginare: mmagginare, mintire ca…, pinzare, cuncepire, critire, suppònere, suspettare, sunnare

  • immagine: ficura

  • immaginetta: ficurina

  • immalinconire: mmalincunire, cusṭrubbare

  • immalinconito: mmalincunutu, cusṭrubbatu, cummossu, mbilinatu, fflittu, nnuticatu, maru, nduluratu, murtificatu, malincònicu, scunzulatu, scurrucciatu

  • immaturo: verde, crestu, (per condizioni climatiche avverse) nfaugnatu, nnijatu

  • immediatamente: moi moi, de pressa, de corsa, (subito dopo) tirettùppete

  • immensità: nnu mare, nnu  saccu, nnu munnu, terrabbiliu, ssabbissu

  • immergere: mmuttare, ssammuttare

  • immersione: tuffu, ssammuttata

  • immerso: a mmoḍḍu, ssammuttatu

  • immettere: nfilare, scaffare, nfurchiare

  • immesso: nfilatu, scaffatu, nfurchiatu

  • immischiarsi: vedi intromettersi

  • immiserire: mpuarire, : spasulare, fallire

  • immiserito: scatutu, fallitu, spasulatu

  • immissione: nfurnata

  • immobile 1: (agg.) fermu, fissu, stàbbile, sotu, carmu, riggettatu

  • immobile 2: (sost.) fràbbicu

  • immobilizzare: fermare, ṭrattinire, tinire fermu, (detto di un animale) mpasturare

  • immondezzaio: munnizzaru

  • immondizia: munnizze, rumatu

  • immortalarsi: mmurtalare (con costr. pron.)

  • immortale: eternu, perpetu

  • immusonire: mintire lu musu

  • impacciato: scurnusu, cunfusu, sṭralunatu, stunatu, frasturnatu, sguariatu

  • impaccio: mpacciu, suggezzione, disaggiu

  • impacco: catapràsimu, stuppata, mpaccu, mpiasṭru

  • impadronirsi: (con costr. pers.) mpaṭrunire, mpussessare, pappare; (trans.) cunquistare, futtire

  • impadronito: mpaṭrunutu

  • impagliare: mpajare

  • impagliatore: (di sedie) mpajasegge

  • impagliatura: mpajatura

  • impalare: mpalare (trans. e intr.)

  • impalato: mpalatu

  • impalcare: ntaulare

  • impalcato: ntaulatu

  • impalcatura: (in edilizia) àndita, cavallettu, ponte, (per le filze di tabacco seccato): conzu

  • impallare: mpallare

  • impallidire: ngiallinire (ngialinire), scanciare, sṭramutare

  • impallidito: ngialinutu, scanciatu, sṭramutatu, pàllitu, jancu

  • impanare 1:  (avvitere) mpanare, vvitare

  • impanare 2: (passare nel pangrattato) mpanare

  • impanatura 1: (filettatura) mpanatura 2: (trattamento con il pangrattato) mpanatura 2

  • impapocchiare: mpapucchiare, futtire, mmacare, ṭruccare, mmafagnare, mprusare, nculacchiare, nculare, ngannare, nṭrapulare

  • impappinarsi: mpappinare, cunfunnire, mbrujare, disurientare, spaliggiare, frasturnare, spaisare, sṭralunare.

  • impappolare: vedi impapocchiare

  • imparare: mparare

  • imparentarsi: mparentare (con costr. pron.)

  • imparentato: mparentatu

  • impastare: mpastare, mmassare, (stendere l’impasto) scanare

  • impasticciare: vedi imbrattare

  • impasto: mpastu, pasta, (malta) conza, murtieri

  • impastoiare: ttaccare, mpasturare

  • impastoiato: mpasturatu

  • impattare: mpattare

  • impaurire: (trans. e intr.) mpaurare, ssumbrare, šciuntare, spaurisciare, scumagnare, (intr.) timire

  • impaurito: mpauratu, ssumbratu, šciuntatu, spaurisciatu, scumagnatu

  • impaziente: fucosu, sparpajapàpare, sbattipìttule

  • impazienza: smania, anzia, batticore, parpitazzione, rùsicu, nervosu, ula, paccìa

  • impazzimento: vedi grattacapo

  • impazzire: mpaccire, ssire de senzi

  • impazzito: pacciu, mpacciutu, ssutu de senzi

  • impeciare: mpiciare

  • impeciato: mpiciatu

  • impedimento: mpedimentu, ustàculu, cumpricazzione, (rito nuziale) ttaccata

  • impedire: mpedire, trattinire, ustaculare, cunṭrariare

  • impedito: mpeditu, trattinutu, ustaculatu, cunṭrariatu

  • impegnare: mpegnare, (impegnarsi fortemente) ccanire, dannare, ncarnare, mpassiunare

  • impegnato: mpegnatu, ccanitu, ncarnatu, mpasiunatu

  • impegno: mpegnu, ccanimentu,  (plur.  femm.) mpigne, ustinazzione

  • impegolarsi: mintire mmenźu lli guai, ttaccare le mani

  • impelagarsi: vedi impegolare

  • impennacchiare: (fig., con costr. pron.) mpernacchiare

  • impennacchiato: (fig.) mpernacchiatu

  • impennare: (mettere le piume) mpinnare

  • impennato: mpinnatu

  • impermalirsi: ( con costr. pron.) ncazzare, arterare, rraggiare stizzare, ndignare, sdignare

  • impermeabile: (agg.) nciratu, mpiciatu, (cappa impermeabile) ncirata, mpiciata

  • impertinente: scattacori, dispiettusu, ṭristu, nṭrèpitu, ṭristiźźia, ṭristacchione

  • imperturbabile: scuscitatu, pràcidu, ṭranquillu

  • impestare: vedi appestare

  • impetigine: pitìscina

  • impetuoso: ṭraùju, sṭraulu, ṭraja, sṭrappune

  • impettito: mposimatu, ncaḍḍuzzatu, cuntinusu

  • impiagare: vedi piagare

  • impiallicciare: mpellicciare

  • impiastrare: vedi imbrattare

  • impiastro: vedi impacco

  • impiccare: mpicare, mpinnire (mpènnere)

  • impiccato: mpicatu, mpisu

  • impicciarsi: mpicciare, nṭricare, mbrijare, cuscitare

  • impiccinire: mpiccinnire, sṭrincire, ncurtire, ccorciare

  • impiccio: mpicciu, nṭricu, fastitiu, seccatura, sṭrubbu, rumpimentu, cardatura

  • mpiccione: mpicciusu, fastitiusu, sṭrubbante, curiosu, curiusitusu, ṭrasitizzu, ttaccabuttuni, zzicca, rumpicujuni

  • impiegare 1: (usare) mintire, usare, utiliźźare

  • impiegare 2: (assumere; con costr. pron., trovare un laloro) mpiecare

  • impiegato: mpiecatu

  • impiego: mpiecu, postu, fatica

  • impietrire: mpeṭrare

  • imbrigliare: mbrijare, (fig.) minare li capisci

  • impiombare: nchiummare

  • impiparsene: (con costr. pron. e complemento indiretto) frecare, futtire (fòttere)

  • implacabile: caninu, crutele, terrìbbile, senza core

  • impolverare: nchire de prule

  • impolverato: chinu de prule

  • impomatato: llimpiatu, lliccatu

  • importante: mpurtante, (detto di persona) stimatu, canušciutu, famosu, cèlebbre, ntisu,  numinatu, piezzu crossu

  • importanza: mportanza

  • importare: (interessare) nteressare, ngurgiare, piacire, carbare, ngarbare

  • impossessare: vedi impadronirsi

  • impossibile: mpussìbbile

  • imposta 1: (tributo) tassa

  • imposta 2: (di porta o finestra) purtella, scuru

  • imposta 3: (di copertura a volta) mpisa

  • impostare 1: (un lavoro) mpustare 1, ncignare

  • impostare 2: mpustare 2, ncignare

  • impostore: vedi imbroglione

  • impotente: frošciu, culignu, ricchione, ricchione, fimmineḍḍa, uḍḍu 1

  • impoverire: vedi immiserire

  • imprecare: castimare, maledicire

  • imprecazione: castìmita, maletizzione, mprecazzione

  • impregnare: (intridere) ṭrapanare, mmuḍḍare, spunzare, (ingravidare) mprenare, cuncepire

  • impressionante: mpressiunante, ca face mpressione, paurusu, ca face paùra

  • impressionare: mpressiunare (mpressionare), mpaurare, ssumbrare

  • impressionato: mpressiunatu, mpauratu, ssumbratu

  • impressione: mpressione, paùra

  • imprestare: mprestare

  • impronta: stampa, stacca, tacca, (del piede) pitata, stumpisciata

  • improntitudine: spuntatezza, sfacciataggine, facce tosta

  • improvvisamente: mpruvvisamente, tuttu de paru, an curtu, a lla mpruvvisa, inṭra nnu mumentu, a lla scurdata, a ll'anzicurdata, an quartu

  • improvvisare: mpruvvisare

  • improvvisata: mpruvvisata

  • improvviso: mpruvvisu, tuttu de paru

  • imprudente: sprutente, spruntatu, sfacciatu, fòḍḍicu, stòticu

  • imprudenza: spruntatezza, spavarderìa

  • impudente: faccitostu, facce de cornu, nṭrèpitu, quappu, cachellu

  • impudenza: nṭrepitezza, sfacciataggine, facce tosta, spavarderìa, spruntatezza

  • impugnare 1: (contestare) cuntestare

  • impugnare 2: (afferrare) nferrare, zziccare, cchiappare, nfergiare, nferrare

  • impugnatura: mànicu, manija,  (della zappa) margiale

  • impulsivo: fòḍḍicu, capòticu

  • impulso: spinta

  • impuntura: ribbattitura, nfiamatura, retipontu

  • impunturare: puntisciare

  • impunturato: puntisciatu

  • impuparsi: (con costr. pron.)

  • mpupare, sṭracallare, mmutare, mpupazzare

  • impupato: (con costr. pron.) mpupatu, sṭracallatu, mmutatu, mpupazzatu

  • imputridire: nfitišcire, mpuzzunire

  • imputridito: nfitišciutu, mpuzzunutu

  • imputtanire: mputtanire

  • imputtanito: mputtanutu

  • impuzzolire: (intr.) nfitišcire, mpuzzunire, (trans.) mpzzunare

  • in: a, an

  • inabissare: ssabbissare, scunfunnire

  • inabissato: ssabbissatu, scunfunnutu

  • inacidire: nnacitire, arterare (con costr. pron.), rrancitire, ccancarire, (trasl.) dare a ll'àcitu

  • inacidito: nnacitutu, arteratu, rrancitutu, ccancarutu

  • inamidare: mposimare

  • inamidato: mposimatu

  • inarcare: curvare, piecare

  • inarcato: curvatu, piecatu, curvu

  • inaridire: siccare, sseccarire, sfriscire

  • inaridito: siccatu, sseccarutu, sfrittu

  • inaspettatamente: vedi improvvisamente

  • inattivo: vedi inoperoso

  • inaugurare: ncignare, zziccare, ncuminciare

  • incagnarsi: vedi imbestialire

  • incagnire: vedi imbestialire

  • incagnito: vedi imbestialito

  • incalcinare: ncaucinare, llattare

  • incalcinatura: ncaucinata, nguacchiata, llattata

  • incallire: fare lu caḍḍu, (con costr. pron.) bbituare (abbituare, bbituvare)

  • incallito: bbituatu (abbituatu, bbituvatu), ccanitu, ustinatu, ppassiunatu, ncarnatu

  • incanaglire: ddiventare nu canaja

  • incanaglito: ca è ddiventatu nu canaja

  • incannare: ncannulare

  • incannatoio: ncannulaturu, fusale

  • incantamento: fattura, mmacarìa

  • incantare: mmacare, ccantare, nfašcinare, sṭrecare

  • incantarsi: ccantare, bbabbare, ribbambire, šcemunire, rrimanire cu lla ucca perta

  • incantato: ccantatu, (fiacco, inetto) mpannatu, bbabbatu, ribbambitu, llentamirenne, tinci, ttantuni, ucchipertu

  • incantesimo: vedi incantamento

  • incanto: ncantu, maravija, spettàculu, spiandore

  • incapace: vedi inconcludente

  • incapestrare: ncapišciare, mintire li capišci, ncapezzare

  • incaponirsi: pijare punta, (con costr. pron.) ncapunire, ustinare, ntestardire, mpuntare

  • incaponito: ncapunitu, ustinatu, ntestardutu, mpuntatu

  • incappare: ccappare, ricapitare

  • incappato: ccappatu, ricapitatu

  • incappottare: ncapputtare, mmantare

  • incappottato: ncapputtatu, cu llu cappottu, cu lla manta

  • incappucciare: ncapucciare

  • incappucciato: ncapucciatu

  • incapricciarsi: ncrapicciare, ncapunire, ustinare, ntestardire

  • incapricciato: ncrapicciatu, ncapunitu, ustinatu, ntestardutu

  • incaricare: ncaricare, nteressare

  • incaricato: ncaricatu

  • incarico: ncàricu

  • incarnato: (colore della pelle) carnatu, pelle, culure, culuritu, carnaggione

  • incarnirsi: ncarnare 1

  • incarnito: ncarnatu

  • incarrucolare: mintire lu nzartu a lla ṭrozza (ṭròzzula)

  • incartare: ncartare, ncartucciare (ncartocciare)

  • incartata: ncartata, cartocciu

  • incartocciare: vedi incartare

  • incassare: (riscuotere) ncassare, (chiudere in una cassa) ncašciare

  • incasso: nṭroitu, nṭrata

  • incastrare: (calettare) mmicciare

  • incastro: mmiccia

  • incatenare: ncatinare, ttaccare

  • incatorzolire: ntursare

  • incatorzolito: ntursatu

  • incatramare: ncaṭramare, asfartare

  • incavare: sbacantire

  • incavato: sbacantutu, cupputu

  • incavo: foggia

  • incazzarsi: vedi imbestialire

  • incazzottare: ncazzuttare, nźollare, mpurpettare, ncutugnare, tafarisciare

  • incendiare: ardire, brusciare, mpizzicare

  • incendio: lu focu

  • incenerire: fare a ccìnnere

  • incensamento: lliccata, salamellicchi

  • incensare: lliccare, llišciare, llušciare, purtare an celu

  • incensiere: ggenzieri

  • incenso: ggenzu (ncenzu)

  • incentivare: jutare, dare na manu, cunṭribbuire, sustinire

  • incentivo: jutu, sustegnu, benefizziu, cunṭribbutu

  • incerare: ncirare

  • incerata: ncirata

  • incerato: nciratu

  • incerottare: mintire lu sparaṭrappu

  • incertezza: ncertezza, dubbiu, dùbbitu

  • incerto: ncertu, dubbiu

  • incespicare: ttuppare, urtare

  • inchinare: buccare 1, chicare, ncrinare

  • inchino: nchinu 2

  • inchiodare: nchiuare, (nchioare, nchiovare, nchiuvare), nchiavardare

  • inchiodato: nchiuatu, (nchiuvatu), nchiavardatu

  • inchiostro: nchiosṭru (gnosṭru)

  • inciampare: vedi incespicare

  • inciampo: ttuppu

  • incidere: taccare, ntaccare, (scolpire) scurpire

  • incinta: prena, cràvita, (ingravidata) mprenata

  • incipriare: ncipriare

  • incipriato: ncipriatu

  • inciso: taccatu, ntaccatu, scurpitu

  • inciuccare: vedi imbriacare

  • incivile: źòticu, biforcu, tamarru, màźźaru, cafone, maṭriale, nźallu, scrianzatu, villanu, źàmbaru, źulù, bàrbaru

  • inciviltà: barbarismu, rreṭratezza, mala crianza

  • inclemente: caninu, terrìbbile

  • inclinare: buccare 1, chicare, ncrinare, pinnire

  • inclinazione: bbitùtine (abbitùtine), pieca, vizziu, (di un attrezzo di lavoro) sbanatura

  • incollare: ttaccare,  ncuḍḍare, unire

  • incollatura: ncoḍḍatura, ttaccatura, ttaccu, unione, ggiuntura

  • incollerirsi: vedi imbestialire

  • incolonnare: mintire an culonna

  • incolpare: ncurpare, ccusare, nfamare

  • incolto: nnicchiaricu, scàpulu, fattizzu, (sost.) pasturizza

  • incombenza: ncummenza, ncàricu, nṭricu

  • incominciare: ncuminciare, ncignare, àprere (aprire), zziccare

  • incominciato: ncuminciatu, ncignatu

  • incomodare: scommitare, rumpire, cardare, nciujare, sṭrubbare

  • incomodo 1: (agg.) scòmmitu, fastitiusu

  • incomodo 2: (sost.) fastitiu, sṭrubbu, mpicciu, seccatura, cardatura, rumpimentu, ruttura

  • incompiuto: ncignatu, mpustatu, mpisu

  • inconcepibile: ca nu sse po’  cuncepire (mmagginare, pinzare, critire, suppònere, suspettare)

  • inconcludente: cacafave, cardalana, llentamirenne, bbabbatu, mpaci, bbabbu, mpannatu, inchimunnu, tinci, ttantuni, maccafave, vacamefave, cernijentu

  • incongruo: scarciu, ca nunn’è ggiustu (currettu, atattu)

  • incontinenza: pišciareḍḍa

  • incontrare: ncunṭrare (nconṭrare), cchiare, ṭruare

  • incontrario: (all’incontrario) a lla mmersa

  • incontro: (sost. e avv.) nconṭru, (andare, venire incontro) scire (vinire) nconṭru

  • inconveniente: (agg.) scunveniente, svantaggiusu, (sost.) ustàculu, mpedimentu, cumpricazzione

  • incoraggiare: ncuraggiare, dare curaggiu, cunfortare, cunzulare (cunzolare)

  • incornare: ncurnare (ncornare), fare (mintire) le corne

  • incornata: ncurnata

  • incorniciare: mintire la curnice

  • incorporare: ncorpurare, unire, ggiuncire

  • incredulo: ca nu  ccrete, (miscredente) àteu, rèticu, giutèu, bbreu, turchiu, rrennicatu, scumunicatu

  • increspare: rrizzare, ondulare, rrappulare, rrignare, rrappare

  • incretinire: šcemunire, bbabbare, nfessalire, ribbambire

  • incretinito: šcemunitu, bbabbatu, nfessalutu, ribbambitu

  • incrinato: crepatu, ntisu, simatu, singatu

  • incrociare: vedi incontrare

  • incrocio: ncrucata

  • incrostare: ntartarire,  llicurdare, mpiasṭrare

  • incrostato: ntartarutu, mpiasṭratu

  • incudine: ncùtine (mas. o femm.)

  • incuneare: ncugnare, : nzippare, ricausare

  • incupire: scurire

  • incupito: scurutu

  • incurabile: ca nu sse po’ cccurare

  • indaffarato: ṭravajatu, sbattutu, nṭricatu, ncardašciatu

  • indagare: circare (cercare)

  • indebitarsi: (con costr. pron.) nchiuare, ssittare de chiattu, nchire de dèbbiti

  • indebitato: nchiuatu, mpiacatu 1, chinu de dèbbiti, chinu de chioi

  • indecente: schifusu, mmucatu, ndegnu

  • indeciso: ncertu, cu ddo cori

  • indelicato: scrianzatu, senza crianza, mpicciusu, curiosu, curiusitusu

  • indemoniato: ndemuniatu, mbestialutu, viulentu, diaulu scatinatu

  • indiano: ndianu

  • indicare: mmušciare 1, fare vitire, fare segnu

  • indicatore: nnizzu, ntacca, segnale, segnu

  • indietro: rretu (arretu, a rretu), (comando agli animali da traino per farli indietreggiare) arriè

  • inndifferente: friddu, scuscitatu

  • indifferenza: scuscitatezza

  • indigeno: paisanu, de lu postu

  • indigente: pouru, povareḍḍu (puareḍḍu), bisugnusu, minatu, culinutu, spruitutu

  • indigenza: povertà (puvertà, povertate), miseria, bisognu

  • indigestione: inchimentu

  • indigesto: pisante, ca nchiumma lu stòmmicu

  • indipendente: lìbberu, ca nu ddipende de ciuveḍḍi

  • indipendenza: libbertà

  • indirizzare: mannare, spetire

  • indirizzo: ndirizzu

  • indispensabile: ca nu sse po’ ffare a mmenu, (sost.) li sette lamenti

  • indispettire: cunṭrariare, stizzare, urtare, girare le palle (li cujuni), rumpire li cujuni

  • indispettito: rraggiatu, stizzatu, cu lli cujuni ggirati

  • indisponente: dispiettusu, ntipàticu, scatta scatta, scattiḍḍusu, scurbùticu

  • indisporre: sṭrubbare, rumpire, nujare, scujunare, cardare, nciujare, urtare

  • indisposizione: malannu, fastìtiu, cciaccu, stèricu, sṭrubbu

  • individuare: scuprire (scòprere), nguirciare, lluzzare, nduvinare

  • individuazione: segnummèstere (mas.)

  • individuo: cristianu, nunnu, nnu tale

  • indocile: ribbelle, staḍḍignu

  • indolcire: dducire, źuccarare, ducišcire

  • indolcito: dduciutu, źuccaratu, ducišciutu

  • indole: stampa, stampu, caràttere

  • indolente: cancascione, llentamirenne, camasciu, inchimunnu, maccafave, cacafave, squajatu, tinci, mpaci, cardalana, pappafiche, cchiappamusche

  • indolenza: mammamìa, fiacca 1, fremma, camascìa, lintezza, ncrišcìa

  • indolenzimento: dulore (tulore), doja

  • indolenzire: (in seguito ad un urto) nṭrunare (nṭronare), (avvertire un dolore acuto e improvviso) ddarlampare

  • indolenzito: nduluratu (ndoluratu), (alle ossa) nṭrunatu, cu ll'osse rutte, scossulatu, scossulisciatu

  • indorare: ndurare (ndorare) 2

  • indorato: nduratu

  • indossare: mintire (con costr. pron.), purtare

  • indosso: susu

  • indovina: maca, macara

  • indovinare: nduvinare, mmistire, ngarrare

  • indovinello: nduvineḍḍu (nduvinellu)

  • indovino: macu, macaru, sṭròlucu

  • indugiare: pèrdere tiempu, sguariare, spittare, ddimurare, tardare

  • indugio: tardanza

  • indulgenza: perdunu, ndurtu

  • indulto: ndurtu, crazzia

  • indumenti: rrobbe

  • indumento: àbbitu, veste, custume, vistitu, (interno) suttana, cumbinazzione maja

  • indurire: (trans. e intr.) ntustare, (intr.) ntostulare, ntostulisciare, ntufare

  • indurito: ntustatu, ntostulatu, ntostulisciatu, ntufatu

  • inebetire: mpapagnare

  • ineducato: maletucatu, malemparatu, scustumatu

  • inerpicarsi: rrampicare

  • inesorabile: vedi implacabile

  • inesperto: crutu, sanu sanu, gnòcculu, carbieli

  • inetto: vedi inconcludente

  • inezia: miseria, buttanata, scamusìa, cazzata, minchiata, fessarìa

  • infagottare: mmantare, quatelare, ncapputtare, cuprire bbonu bbonu

  • infallibile: ca nu sbaja mai

  • infamare: nfamare, cacciare na numinata, ncriminare, calugnare

  • infame: nfame, farabbuttu, canaja, šcelleratu

  • infamia: nfamia, ccusa, numinata, fausità, calugna

  • infangare: mmurdare, mbrattare, llurdare, mmurdisciare, mmustisciare, nchire de fangu, nchire de luta, (trasl.) ddisunorare

  • infangato: mmurdatu, mbrattatu, llurdatu, mmurdisciatu, mmustisciatu, chinu de fangu, chinu de luta, a cciommu, (trasl.) dissunoratu

  • infarinare: nfarinare

  • infarinato: nfarinatu, chinu de farina

  • infarinatura: nfarinatura

  • infarto: coccia a llu core

  • infastidire: cimentare, cardare, nciujare, nujare, sṭrubbare, seccare (seccare),  dare fastitiu

  • infastidito: nujatu,  sṭrubbatu, siccatu

  • infatuare: mmacare

  • infatuarsi: perdire cumpretamente li senzi

  • infecondato: cuatizzu

  • infecondo: uḍḍu 1, nnicchiaricu, (detto di animale) lunaru

  • infedele 1: vedi incredulo

  • infedele 2: (fedifrago) ṭratitore, fimminaru, buttanieri, zzoccularu

  • infelice: nfelice, nfertu, dimertu, discrazziatu, sbenturatu, pellecrinu

  • infelicità: ṭribbulazzione, dispiaceri, dulore, croce, pene de lu nfiernu, picemare, suppriźiu, discrazzia de Ddiu

  • infermità: malatìa, malannu

  • infermo: malatu, mmalazzatu, nvàlitu, sufferente

  • infernale: de lu nfiernu

  • inferno: nfiernu

  • inferriata: nferriata, ringhera

  • infervorare: mpassiunare (ppassiunare)

  • infestare: mpestare, mburbare, bbunnare, ssamare

  • infestarsi: (di afidi) rrisinare

  • infestato: mburbatu, mpestatu, (di afidi) rrisinatu

  • infettare:  nfettare, mpestare, cuntaggiare

  • infettato: nfettatu, cuntaggiatu, mpestatu

  • infetto: nfettu

  • infezione: cuntaggiu

  • infiacchire: nfiacchire, stare fiaccu, mbalire

  • infiacchito: nfiaccutu, mbalutu

  • infilare: nfilare, mintire, (in un luogo stretto) scaffare, nfurnare, nfurchiare, ncafurchiare

  • infilata: nfilata, fila, filaru

  • infilzare: nfilare

  • infilzata: nserta (nzerta), pènnula, fietta

  • infingardo: scanzafatiche, vacabbondu, camasciu, culivanu, ncrišciusu, ncrišci, caifassu, sfaticatu, manciapane a ṭṭratimentu

  • infingimento: arte, cummetia, finta, pparenza

  • infinità: ssabbissu, terrabbìliu, nnu mare, nnu munnu

  • infinito: senza fine, senza cunfini, (detto del tempo) eternu, perpetu

  • infinocchiare: nfinucchiare, mbrujare, mpapucchiare, nṭrapulare, nculacchiare, futtire, frecare, mprusare, pijare ppe ffessa

  • infinocchiatu: nfinucchiatu, mbrujatu, mpapucchiatu, nṭrapulatu, nculacchiatu, futtutu, frecatu, mprusatu, pijatu ppe ffessa

  • infiorare: nchire de fiuri, bbellire cu lli fiuri

  • infischiarsene: (con costr. pron.) futtire, frecare

  • infittire: sṭrincire, cundenzare, cuncenṭrare

  • infittito: sṭrintu, cundenzatu, cuncenṭratu

  • infliggere: dare, ssimentare, (una multa) murtare, (una pena) cundannare

  • influenza: custipu, fursione

  • influenzato: custipatu, nfursiunatu

  • infoiato: rrapatu

  • infoltire: cundenzare, cuncenṭrare

  • infondatamente: a occhiu

  • inforcare: nfurcare

  • inforcatura: nfurchiatura

  • informare: (mettere nella forma) nfurmare, (comunicare) nfurmare, vvisare, vvertire, fare sapire

  • informatore: portannuci

  • infornare: nfurnare

  • infornata: nfurnata, cotta 1

  • infossare: (trans.) precare, sebbellire, ncaruttare, sutterrare, (intr.) scunfunnire, spunnare, sculuffare

  • infossato: (part. pass.) precatu, sebbellitu, ncaruttatu, sutterratu, scunfunnutu, sculuffatu, spunnatu, (agg.) cupu, funnu, prufunnu, cupputu, scafazzatu

  • infracidire: nfracitire, scurrùmpere (scurrumpire), quastare, diventare marciu

  • infracidito: nfracitutu, scurruttu, quastatu, marciu

  • infrangere: rumpire, scašciare, spaccare, spizzare, spaccarisciare, crisimare

  • infreddare: (prendere un raffreddore, con costr. pron.) custipare, nfursiunare

  • infreddato: custipatu, nfursiunatu

  • infreddatura: custipu, fursione

  • infreddolito: frischisciatu, frisculisciatu, ggelatu, nfrizzulisciatu, mpicariḍḍatu, mpilatu, jacciatu, chiṭratu, cungelatu

  • infuori: nfore, nfurché, scrusu

  • infuriarsi: vedi imbestialire

  • infuriato: vedi imbestialito

  • ingabbiare: chiutire inṭra la caggia (cabbia, gaggia)

  • ingalluzzirsi: ncaḍḍuzzare

  • ingalluzzito: ncaḍḍuzzatu

  • ingannare: vedi impapocchiare

  • ingannato: ngannatu, mpapucchiatu, futtutu, mmacatu, ṭruccatu, mprusatu, nculacchiatu, nculatu, nṭrapulatu

  • ingannatore: vedi imbroglione

  • inganno: ngannu, ṭratimentu, carugnata, quastasata, canajata, vijaccherìa, vijaccata, pianu, cumbròttulu, ṭrama, cungiura, ṭruccu, ṭruffa

  • ingarbugliare: ngarbujare, cumpricare, mbrujare, nturtijare

  • ingarbugliato: ngarbujatu, mbrujatu, diffìcile, tostu, cumpricatu

  • ingegnere: ngegneri

  • ingegno: ngegnu, gnìgnuru, giutizziu, cifali, ntellettu, nteliggenza

  • ingegnoso: šcenziatu, sapiente, spertu, nteliggente, sṭruìtu

  • ingemmare: (germogliare) cacciare, buttunare, scattunare

  • ingemmato: buttunatu, scattunatu

  • ingenuo: nnucente, sèmprice, cànditu, sanu sanu

  • ingessare: ngissare

  • ingessato: ngissatu

  • ingessatura: ggissu

  • inghiottimento: gnuttu

  • inghiottire: gnuttire (gnùttere), scurrire

  • inghiottito: gnuttutu, scurrutu

  • inghiottitoio: ora

  • inghippo: vedi inganno

  • ingiallire: ngiallinire (ngiallire, ngialinire)

  • ingiallito: ngiallinutu (ngiallutu, ngialinutu), ciṭrignu, (detto di biancheria) mputtanutu

  • inginocchiarsi: nginucchiare (con costr. pron.)

  • inginocchiato: nginucchiatu

  • inginocchiatoio: nginocchiatoiu

  • ingiù: capisutta, ncapuzzatu, mberticatu

  • ingiuria: uffesa, nzurtu

  • ingiuriare: nciurare, uffèndere

  • ingiurioso: uffensivu

  • inglese: ngrese, (punto inglese) puntu ngrese

  • ingobbire: šciummare, scutursare, scubbare (scobbare)

  • ingobbito: šciummatu, scutursatu, scubbatu

  • ingollare: gnoffulare, ncalittare (ncalettare)

  • ingolosire: fare la cagnaùla

  • ingombrare: ncummarare, nchire, ssummare

  • ingombrato: ncummaratu, chinu, ssummatu

  • ingombro: (sost.) prisepiu, ṭraùju, talornu, šciju, sabburcu, tabbernàculu

  • ingordigia: ngurdiźia, ambizzione, purfidia, fame, site

  • ingordo: ngurdiusu, ambizziusu, nteressatu, purfidiusu

  • ingozzare: ncafuḍḍare, scarufare, ncafurchiare, ncašciare, ncardašciare, ncüazzare

  • ingozzata: manciata, bbinchiata, sazziata, sburdacchiata, sṭrazzata, bbuffata

  • ingranchire: mpannare, ddurmišcire

  • ingranchito: mpannatu, ddurmišciutu

  • ingrandire: ngrannire, aumentare, llargare, (intr.) crišcire

  • ingrandito: ngrannutu, aumentatu, llargatu, crišciutu

  • ingrassare 1: (cospargere di grasso) ngrassare, nsïàre, ungire

  • ingrassare 2: (far diventare grasso) ngrassare, (ingrassarsi) ngrassare, nchiare,  ppesantire, spanzare, ngrussare (ngrossare)

  • ingrassato 1: ngrassatu, nsïàtu, untu

  • ingrassato 2: ngrassartu, ngrussatu, nchiatu,  ppesantutu, spanzatu

  • ingratitudine: scanušcenza

  • ingrato: ngratu, scanušcente

  • ingravidare: mprenare

  • ingrossare: ngrussare (ngrossare), ngrannire

  • inguaiare: nguajare, mintire inṭra lli guai, cumpromèttere (comprumèttere, cumprumèttere, cumpromettire, comprumettire, cumprumettire)

  • inguaiato: nguajatu, cumpromessu (comprumessu, cumprumessu)

  • inguine: ncinaja, nfurchiatura

  • iniezione: niezzione, puntura

  • inimicare: (con costr. pron.) nnimicare, ncagnare, fare fiaccu

  • iniquo: šcelleratu, giutèu, pèrfitu, malecarne, nfame, canaja, perniciosu, Caìnu

  • iniziare: ncuminciare, àprere (aprire), ncignare, zziccare

  • inizio: principiu, ṭrasuta

  • innalzare: sullivare (sullevare), ausare, ntisare, źźare

  • innamorarsi: (con costr. pron.) nnamurare, ncrapicciare, ppassiunare

  • innamorato: nnamuratu, amure, zzitu, amicu, cumpagnu, amante

  • innanzi: nnanti (nnanzi), de nanti (de nanzi), prima

  • innescare: (mettere l’esca all’amo) mintire lu ciu, mintire l’isca

  • innestare: nnistare (nnestare), nsitare, nzertare

  • innestato: nnistatu (nnestatu), nsitatu, nzertatu

  • innesto: nnestu, nsita,  nsitatura

  • inno: canzune, cantu

  • innocente: nnucente, (schietto) sèmprice, cànditu, schettu

  • innocenza: nnucenzia, sempricità

  • innumerevole: ca nu sse po’ ccuntare

  • inoffensivo: bbonu, manzu, ca nu fface male

  • inondare: fare lu laccu, fare nu laccaru (lacquaru), (colmare) mburbare, ssabbissare

  • inondato: tuttu chinu de acqua, cu lle sette laccare, (colmato) mburbatu, ssabbissatu

  • inondazione: ssabbissu, dalluju, orie

  • inoperoso: vacabbondu, caifassu, cernijentu, scanzafatiche, sfaticatu, scapucchione, spacendatu, chiazzaluru

  • inquietare: cuscitare, stare ṭravajatu, pernoticare, tinire nu pisu, parpitare

  • inquieto: cuscitatu, ṭravajatu, sbattutu, anziusu, cu lli pàrpiti, cu llu ncarcu, cu llu batticore

  • insalata: nzalata

  • insalatiera: coppa

  • insanguinare: źanguinare

  • insanguinato: źanguinatu

  • insaponare: nsapunare

  • insaponata: nsapunata

  • insapore: nzìpitu, ddissapitu

  • insaziabile: spunnatu, spamicatu, spamatu, ffamatu, mortu de fame

  • insegna: nsegna (nzegna), scritta

  • insegnamento: nzegnamentu, spiecazzione, spieca, mpara

  • insegnante: nzegnante, mešciu de scola

  • insegnare: nzegnare, mparare, mmušciare, sṭruìre, spiecare

  • inseguimento: secutata (sicutata)

  • inseguire: secutare

  • insellare: mintire la  sella, mintire lu bbastu

  • inserire: nfilare, mintire, scaffare

  • inserito: nfilatu, misu, scaffatu

  • insetto: verme, (dei legumi) favaluru, (delle leguminose) spezzafierru

  • insieme: nzieme, cu, ccumpagnìa, ccumpagnatu, de unita, de paru

  • insipido: nzìpitu, ddissapitu, duce de sale

  • insistenza: nsistenza

  • insistere: nsìstere

  • insocievole: scunṭrosu, scurbùticu, scurtese, urrusu, sperpèticu

  • insofferente: fucosu, unu ca nu ssupporta gnenti

  • insofferenza: vedi intolleranza

  • insolazione: corpu de sule

  • insolente: spruntatu, spavardu, faccitostu, nṭrèpitu, quappu, cachellu, sfacciatu, sprutente

  • insolenza: spruntatezza, facce tosta, sfacciataggine

  • insonnolito: ddurmišciutu, menźu mpannatu, mortu de sonnu

  • insordire: nsurdire

  • insordito: nsurdutu

  • insozzare: zzozzare (zzuzzare), llicurdare, llicurdisciare, llurdare, llurdisciare, mmucare, nguacchiare, nsïàre

  • insozzatu: zzozzatu (zzuzzatu), llicurdatu, llicurdisciatu, llurdatu, llurdisciatu, mmucatu, nguacchiatu, nsïàtu

  • insuccesso: fiascu, scaccu 1, scunfitta

  • insudiciare: vedi insozzare

  • insudiciato: vedi insozzato

  • insultare: uffèndere, pijare a mmalepalore

  • insulto: nzurtu, uffesa, (plur.) malepalore

  • insuperbire: ddiventare superbiusu, fare lu cuntinusu, (con costr. pron.) mpernacchiare

  • intabarrare: mmantare, quatelare,  ncapputtare

  • intabarrato: mmantatu, quatelatu, ncapputtatu

  • intaccare: taccare, ntaccare

  • intacco: ntacca, nnizzu, segnale, segnu

  • intagliare: ṭrafurare

  • intaglio: ṭraforu

  • intanto: ntantu, finca, fincattantu, finattantu, menṭre

  • intasamento: ntasamentu

  • intasare: ntasare, uḍḍare

  • intasato: ntasatu, nchiummatu, uḍḍatu

  • integro: ntattu, sanu sanu, nteru, cumpretu

  • intelletto: ntellettu, gnìgnuru, senzu, giutizziu, cifali, nteliggenza, sinnu

  • intelligente: nteliggente, brau, capace, sapiente, šcenziatu

  • intelligenza: vedi intelletto

  • intendere: (sentire) ntènnere, sintire, (capire)  capire, ntènnere, urientare (con costr. pron.), (avere intenzione) tinire l’itèa, tinire ntenzione

  • intendimento: ntenzione, itèa, fine, scopu

  • intenditore: spertu 1

  • intenerire: ntennerire, rrimuḍḍare, (impietosirsi) cummòvere (cummovire, cummuvire), nnuticare

  • intenerito: ntennerutu, rrimuḍḍatu, (impietosito) cummossu, nnuticatu

  • intensità: forza, forterezza, putenza

  • intenso: forte, putente

  • intento: vedi intendimento

  • intenzionato: cu lla ntenzione, cu ll’itèa

  • intenzione: vedi intendimento

  • interamente: (agg. con val. avv.) tuttu, libbru 2

  • interessare: (riguardare) nteressare, riquardare, (suscitare interesse) piacire, custare, carbare, ngarbare, ngurgiare, (incaricare) nteressare, ncaricare, (prendersi cura) curare

  • interessato: (agg. e sost.) nteressatu, (agg.) ttentu, cuncenṭratu, (avido) ngurdiusu

  • interesse: (economico) nteresse, prufittu, quatagnu, cunvenienza, lucru, nṭroitu, ùtile, utilità, vantaggiu, (disposizione d’animo) nteresse, ttenzione, cura, ccurtezza, curiosità, cùcuma 2

  • interiora: curatella, ficatale, nṭrame

  • interminabile: senza fine, ca nu spiccia mai, (detto del tempo) perpetu, eternu, cuntìnuu

  • interno: (agg.) de inṭra, (sost.) lu inṭra

  • intero: vedi integro

  • interpretare: capire ntènnere

  • interprete: ntèrpete

  • interrare: precare, sebbellire, sutterrare

  • interrompere: fermare, lassare, lassare an quartu,  (un lavoro) źźare manu

  • interstizio: carassa, (fra due mattoni) chiamentu

  • intervallo: lu frattiempu, (a intervalli) ogne ttantu (gnettantu)

  • intervenire:  pijare parte, mintire a mmenźu

  • intervento: (chirurgico) operazzione

  • intestare: ntestare, (fare un’intestatura) ntestare, sbanare, (ostinarsi) ncapunire, ustinare, ntestardire, mpuntare

  • intestatura: ntestatura

  • intestino: ntestinu, nṭrame, butelle, vìšcere

  • intiepidire: scarfare nu picca

  • intimidire: mpaurare (mparuare), mminazzare

  • intimidito: mpauratu (mparuatu), spaurisciatu

  • intimo: (detto di un legame) sṭrittu sṭrittu

  • intimorire: vedi intimidire

  • intingere: ssuppare

  • intingolo: ntìngulu

  • intirizzire: ggelare, nfrizzulisciare, mpicariḍḍare, mpilare, jacciare, chiṭrare, cungelare

  • intirizzito: ggelatu, nfrizzulisciatu, mpicariḍḍatu, mpilatu,

  • jacciatu, chiṭratu, cungelatu

  • intitolare: chiamare, dare nu nume

  • intonacare: ntonacare, ncazzafittare

  • intonacato: ntonacatu, ncazzafittatu

  • intonacatore: ntonacatore, cazzafittaru

  • intonacatura: ntonacatura

  • intonaco: ntònacu, cazzafitta, (primo strato) manu de nìuru, crossu, (secondo strato) manu de jancu, (terzo strato) tunachinu

  • intonare: ntunare (ntonare), ncurdare

  • intonarsi: atattare (con costr. pron.), stare bbonu, essere atattu

  • intonato: ntunatu, ncurdatu

  • intontimento: frastornu, stonamentu, cunfusione

  • intontire: frasturnare (frastornare), sṭralunare, sturdire, šcemunire, nfessalire, ribbambire, smammare 2, (sedare) mpapagnare, nnubbiare

  • intontito: frasturnatu (frastornatu), sṭralunatu, sturdutu, šcemunitu, nfessalutu, ribbambitu, smammatu, (sedato) mpapagnatu, nnubbiatu

  • intoppare: ttuppare, urtare

  • intoppo: ttuppu

  • intorbidare: ṭrubbare, ṭraujare, umbrare

  • intorbidato: ṭrubbatu, ṭrubbu, ṭraujatu, umbratu

  • intorno: ntornu, tornu tornu

  • intorpidire: vedi ingranchire

  • intorpidito: vedi ingranchito

  • intortigliare: nturtijare, mbrujare

  • intortigliato: nturtijatu, mbrujatu

  • intossicare: ntossicare, mbilinare

  • intraprendere: ncignare,  ncuminciare, pijare, zziccare

  • intrattabile: (detto di cosa) ca nu sse po’ ṭṭrattare, (detto di persona) urrusu, sperpèticu, stòticu, scunṭrosu, scatta scatta

  • intravvenire: succètere, cumbinare, ccappare

  • intrecciare: nfiettare

  • intrecciato: nfiettatu

  • intreccio: (di steli flessibili) torta, (di capelli) fietta, ṭrezza

  • intrepido: nṭrèpitu, faccitostu, sfacciatu, spavardu, spruntatu

  • intrico: mbroju, ngarbuju

  • intrigante: tirapiani, pianista, mbrujone, macinularu, ṭrafichinu, maranfione, camurrista

  • intrigare: (tramare) fare cumbròttuli, tirare piani, ṭramare, cungiurare

  • intrigo: cumbròttulu, mbroja, pianu, ngannu, ṭrama, cumuneḍḍa

  • intristire: (detto di persona) cusṭrubbare, cummòvere (cummovire), nnuticare, mmalincunire, mbilinare, scurrucciare, (detto di pianta) patire, rrisinare, (detto di frutto) nnijare, rrinnire, diventare cufiu

  • intristito: (detto di persona) cusṭrubbatu, cummòssu, nnuticatu, mmalincunutu, mbilinatu, scurrucciatu, (detto di pianta) patutu, rrisinatu, (detto di frutto) nnijatu, rrinnutu, cufiu

  • introdurre: vedi immettere

  • introitare: tinire na nṭrata (nu nṭroitu)

  • introito: nṭrata, nṭroitu, ùtile, rènnita

  • intromettersi: (con costr. pron.) mpicciare 1, nṭricare, cuscitare, mpizzare, mintire a mmenźu

  • intronare: nṭrunare (nṭronare), nsurdire, schiḍḍare

  • intronato: nṭrunatu, nsurdutu, sturdutu

  • intrufolarsi: (con costr. pron.) nfilare, nfurnare

  • intrugliare: marreḍḍare (mmarreḍḍare), mustisciare, llicurdisciare, mmustunisciare

  • intruglio: mmiscu, mmiscamentu, mmiscareḍḍu, licurda

  • intuire: ntuìre

  • intuito: ntuitu

  • inumanità: perfìtia, cruteltà

  • inumano: bàrbaru, crutele, pèrfitu, servaggiu, terribbile, Caìnu, canaja, šcelleratu

  • inumidire: ummitire, nziḍḍisciare, (inumidirsi) pijare ùmmitu

  • inumidito: ùmmitu, ummitutu, nziḍḍisciatu

  • inutile: inùtile (inùtule)

  • inutilità: inutilità (inutulità)

  • invadente: ṭrasitizzu, curiusitusu, mpizzareḍḍu

  • invaghirsi: (con costr. pron.) nnamurare, mpassiunare (ppassiunare); ncrapicciare, perdire la capu

  • invaghito: nnamuratu, mpassiunatu, ncrapicciatu

  • invalido: (detto di persona) nvàlitu, malatu, sufferente, (detto di documento) scatutu

  • invariato: lustessu, sòlitu

  • invecchiare: staggiunare, (con costr. pron.) fare vecchiu

  • invecchiato: staggiunatu, tostu, vecchiu, vecchiardu

  • invece: nvece, ppostu

  • invelenire: ntossicare, mbilinare

  • invelenito: ntossicatu, mbilinatu

  • inventare: ṭruare, cchiare, vvintare

  • inventore: šcenziatu

  • inverdire: ddiventare verde

  • inverminire: ncanniḍḍare, nverminire

  • inverminito: ncanniḍḍatu, nverminutu, chinu de vermi ( de caneḍḍe)

  • invernale: de jernu

  • invernata: nvernata

  • inverno: jernu

  • inversamente: (nel verso sbagliato) nanziretu (nantiretu), a mmanu mmersa, a lla mmersa

  • inversione: utata, ggirata, (giravolta) marciòtula

  • inverso: mmersu 1

  • invertire: ggirare, utare, utare (ggirare) inṭra fore, ggirare nanziretu

  • invertito: ggiratu, utatu, utatu (ggiratu) inṭra fore, ggiratu nanziretu

  • invescare: vedi invischiare

  • investire: (con un veicolo) rrunzare

  • investito: rrunzatu

  • invidia: nvitia

  • invidiare: nvitiare

  • invidioso: nvitiusu

  • invischiare: mmiscare 1

  • inviscidire: ddiventare lippusu

  • inviscidito: lippusu

  • invitare: nvitare

  • invitato: nvitatu

  • invito: nvitu

  • invocare: chiamare, prïare (precare 2)

  • involgarire: mputtanire

  • involgarito: mputtanutu

  • involtino: gnommareḍḍu, mbruscatizzu, marru, mmojacatu

  • involto: (sost.) ròtulu, bacottu

  • involucro: cartocciu, ncartata, (tegumento) còcciulu, scorsa, camisa

  • inzeppare: ncugnare, nzippare, ricausare

  • inzeppato: ncugnatu, nzippatu, ricausatu

  • inzolfare: nzurfare, nzurfisciare, pumpisciare

  • inzolfatoio: pompa

  • inzolfatura: nzurfata, nzurfatura

  • inzuccherare: dducire, źuccarare

  • inzuccherato: dduciutu, źuccaratu, duce

  • inzuppare: (intingere) ssuppare, (bagnare) bagnare, mmuttare, spunzare, ṭrapanare

  • inzuppata: ssuppata

  • inzuppato: (intinto) ssuppatu, (bagnato) bagnatu, mmuttatu, spunzatu, ṭrapanatu

  • io: jeu

  • iperico: (erba) fùmulu

  • ipocondria: pucunḍìa, malesciana, malincunìa

  • ipocrisia: fausità

  • ipocrita: bicottu, fausu, fintu, capicalatu, scursune surdu

  • ipotesi: cungittura, (per ipotesi) semài, se, ci, facciamu, casu mai, ṭroa ca

  • irascibile: capicautu, stizzusu, rraggiatu, vìpara

  • irrancidire: rrancitire, arterare, mbalire, nnacitire, ccancarire

  • irrancidire: rrancitutu, arteratu, mbalutu, nnacitutu, ccancarutu

  • irreligioso: vedi incredulo

  • irrequietezza: artètica, friculizzu

  • irrequieto: friculizzu, fratteḍḍa, tuppimmersu

  • irresoluto: tinci, moḍḍe

  • irriconoscente: vedi ingrato

  • irriconoscenza: vedi ingratitudine

  • irridere: pijare an giru, fare lu leccu, smerdisciare, sbergugnare, scurnacchiare, sputtanare, sputtanisciare

  • irriflessivo: sṭrafallaci, fòḍḍicu, senza senzu

  • irrigidire: (nei muscoli) ggiuncare, mpalare, ntustare, nto stulare, ntostulisciare, mpeṭrare

  • irrisione: leccu, rivagnu, pijata ppe ffessa

  • irrispettoso: vedi irriverente

  • irritabile: vedi irascibile

  • irritare: fare stizzare, arterare,  cunṭrariare, fare rraggiare, nnervusire, fare ncazzare, ndignare, sdignare, mbestialire

  • irritato: vedi imbestialito

  • irriverente: vedi insolente

  • irrorare: ndacquare, nzurfare, nzurficsciare

  • irrorazione: nzurfata, nzurfatura, nzurfisciata

  • iscrizione: scrittua, scritta, scrittu

  • isola: ìsula

  • isolare: isulare, ccantunare, llassare sulu, mpartare

  • isolato: isulatu, sulu, sulagnu, rimitu, mpartatu, bbandunatu

  • issare: chiantare, sullivare (sullevare), ausare, ntisare, źźare

  • issatu: chiantatu, sullivatu (sullevatu), ausatu, ntisatu, źźatu

  • istante: àttimu, mumentu, secondu

  • isterico: nervastènicu, fatarcinu, stòticu, ussessu

  • istigare: mintire focu

  • istigatore: mintifocu

  • istintivo: vedi impulsivo

  • istituto: culleggiu, scola

  • istruire: sṭruìre, mmušciare, mparare, nzegnare

  • istruito: sṭruìtu, mparatu, (essere istruito) tinire le scole

  • istruzione: sṭruzzione, le scole

  • istupidire: šcemunire, bbabbare, nfessalire, ribbambire

  • istupidito: šcemunitu, bbabbatu, nfessalutu, ribbambitu

  • Italia: Italia (Itaglia)

  • italiano: talianu

  • Italo: Ìtulu

  • Itterico: ngialinutu

  • Itterizia: arteriźźia

  • Ius: jussu, dirittu 2

 

 

                                                                                                                    IL CARTACEO